Vreau sa dispari odata,vreau sa pleci si sa nu mai rupi din mine bucatica cu bucatica.Sa nu ma mai ineci in lacrimi,sa nu ma mai faci sa disper dupa tine,sa nu ma mai chinui atat,vreau sa dispara durerea asta al naibii de amara..care ma sfasie pana in maduva oaselor,care taie din mine fara nici o anestezie si nu vreau sa mai suport toate prostiile astea.
De ce nu putea ca macar odata in viata mea,sa fie bine?
De ce nu a continuat totul?
De ce data aleasa pentru toata prostia asta a fost cea care ma macina tot mai mult?
Nu poate sa fie bine,trebuie sa mearga ceva rau,aiurea,prost.O tampenie,niste cuvinte,cateva saptamani sa distruga atatea lucruri...

Voi trece peste asta,am trecut peste lucruri  mai grele in viata,dar nu vreau sa fiu matura,sa gandesc limpede.Vreau sa ma pierd intr-o lume necunoscuta,sa fiu eu,dar eu pe care nimeni nu o stie.