vineri, 29 aprilie 2011

"Sunt acele vise ce ne sunt promise.Doar vise."

Cautam adanc in sufletele noastre o urma de logica.Cautam,gandim,respiram si facem atat de multe lucruri pe care si un robot neprogramat le-ar face.Speram in fiecare zi ca astazi el nu va mai fi,incercam sa ne dam seama de greselile noastre dar toate acestea se scurg incet si fara sa ai timp sa le opresti.Tot ceea ce candva a facut parte din viata noastra,incet incet se uita.Toate persoanele cunoscute,cu timpul sunt lasate in trecut.Dar o singura persoana nu va pleca niciodata .. el.Si tot ce este legat de acest "el" se numeste cuvant.Defapt cuvinte,cu un inceput,poate fara sens,poate fara ratiune,poate fara atat de multe lucruri care imi tradeaza sentimentele si care ar da de banuit mai mult decat mi-as dori:
Iubire,daruire,gandire,vis,frumusete,amintiri,literatura,ore,momente,sentimente,secvente,plimbari,sarut,imbratisare,tinere de mana,blandete,certuri,impacari,egoism,tampenie,ciuda,gelozie,scoala,curte,banca,parc,trotuar,leagan,copii,profi,aparat,telefon,mesaje,calculator,parinti,povesti,final.
Totul incepe cu Iubire si se termina cu un final.Ignoram sentimentul de despartire,nevrand sa pomenim de acest cuvant care pentru inimile noastre inca copilaresti suna atat de ciudat,atat de straniu si atat de sfarsit.
Ne tradam pe noi,ne tradam sentimentele fara sa vrem.Suntem puternici trecem peste orice,dar nu si pe ceea ce a fost candva,o prima iubire a copilariei.Un prim: -Nu pleca,eu pe tine te iubesc. Un al doilea: -Nu te pot face fericita. Si in final:- Imi va fi dor de tine,dor de noi.