Daca tot terminam povestea asta care din pacate nici macar nu a implinit un an,macar sa stii ce ai insemnat pentru mine.

Probabil ca niciun baiat nu va reusi sa ma faca sa ma simt atat de bine si sa ma suporte atat de mult.Ai fost in felul tau cel care m'a ajutat si m'a sprijinit mereu.

Multumesc pentru ca ai avut grija de mine si pentru clipele frumoase pe care sper sa nu le uit vreodata.

Daca e cazul sa pleci din viata mea,nu am nici un drept sa te opresc.Iti urez o viata frumoasa si sper sa invat sa traiesc fara tine.

"Sec.Mai sec ca orice vin e ca poate acum te tin...
De mana,si peste un an sau mai putin ne trezim
Ca nu mai stim de fapt cum sa ne ocolim
Ca noi doi nu mai suntem de mult in acelasi film"

Logic si totusi atat de anormal.Am pierdut cea mai frumoasa parte din prietenia cu tine,am pierdut defapt sprijinul,alinarea,mangaierea,blandetea si tot ceea ce facea parte din dragostea pe care ti-o purtam.As fi fost in stare sa fac orice pentru tine pentru noi .. pentru drumul nostru impreuna
A existat un noi,nu ai decat sa omiti asta sa spui ca nu e adevarat probabil vei ignora asa cum ai facut mereu.Dar pentru mine chiar a existat noi.Momentele acelea petrecute impreuna,putine dar totusi impreuna sunt imposibil de uitat.Zambetul strengar,ochii aia mari miranduse de multe lucruri,un zambet larg pe care l-ar indragi oricine,miscari relaxate dar totusi rapide si multe altele imi lipsesc extraordinar de mult si as vrea sa nu fi facut greseala de a iti spune adevarul.Sunt multe .. sau putine sau deloc,cand incerc sa imi dau seama e ca si cum faci cunostinta cu prima supradoza,ca si cum as zbura pentru prima data si am un gol in stomac,reprezinti ceva pentru mine si e mai mult decat mi-as dori.Vreau sa uit,sa sterg si sa revin la vara cand credeam ca totul va fi doar o poveste frumoasa.

"Sunt acele vise ce ne sunt promise.Doar vise."

Cautam adanc in sufletele noastre o urma de logica.Cautam,gandim,respiram si facem atat de multe lucruri pe care si un robot neprogramat le-ar face.Speram in fiecare zi ca astazi el nu va mai fi,incercam sa ne dam seama de greselile noastre dar toate acestea se scurg incet si fara sa ai timp sa le opresti.Tot ceea ce candva a facut parte din viata noastra,incet incet se uita.Toate persoanele cunoscute,cu timpul sunt lasate in trecut.Dar o singura persoana nu va pleca niciodata .. el.Si tot ce este legat de acest "el" se numeste cuvant.Defapt cuvinte,cu un inceput,poate fara sens,poate fara ratiune,poate fara atat de multe lucruri care imi tradeaza sentimentele si care ar da de banuit mai mult decat mi-as dori:

Iubire,daruire,gandire,vis,frumusete,amintiri,literatura,ore,momente,sentimente,secvente,plimbari,sarut,imbratisare,tinere de mana,blandete,certuri,impacari,egoism,tampenie,ciuda,gelozie,scoala,curte,banca,parc,trotuar,leagan,copii,profi,aparat,telefon,mesaje,calculator,parinti,povesti,final.

Totul incepe cu Iubire si se termina cu un final.Ignoram sentimentul de despartire,nevrand sa pomenim de acest cuvant care pentru inimile noastre inca copilaresti suna atat de ciudat,atat de straniu si atat de sfarsit.

Ne tradam pe noi,ne tradam sentimentele fara sa vrem.Suntem puternici trecem peste orice,dar nu si pe ceea ce a fost candva,o prima iubire a copilariei.Un prim: -Nu pleca,eu pe tine te iubesc. Un al doilea: -Nu te pot face fericita. Si in final:- Imi va fi dor de tine,dor de noi.

Iubirea copilariei

Totul devine placut atunci cand il simti aproape de tine,respiratia lui o simti si tu si parfumul de care iti era atat de dor acum te incalzeste cum nu a facuto niciodata.Te ascunzi,ochii cauta uitare,intorci privirea doar ca sa nu te uiti in ochii lui si atunci cand te atinge te abtii sa nu tresari.
Si sentimentul asta e imposibil,il simti doar atunci cand il atingi/te atinge,ii adori zambetul,iti sclipesc ochii,mintea iti zboara in toate directiile si te resuscitezi.
Toate astea pentru ca este iubirea copilariei tale,nu trebuie sa inveti sa tii la el,e un instinct pe care oricat de mult ai vrea sa nu il ai,e imposibil.Este unicul sentiment de care esti sigur,unicul sentiment pe care nu il vei uita niciodata,unica iubire la care te vei gandi mereu ... e greu dar placut in acelasi timp.

Un prieten vede tristetea din ochii tai, in timp ce ceilalti se lasa pacaliti de zambetul tau.

Si de la asta incep povestile.Povesti reale sau ireale,povesti imaginare sau existente,povesti infiripate acolo pentru totdeauna sau uitate rapid.Dar din fericire aceste povesti sunt reale,existente si mereu acolo.Din fericire aceste povesti nu vor fi uitate prea curand.Prietenii adevarati nu exista,dar amintirile se pastreaza.Nu ai sa uiti vreodata momentul in care vati spus: te iubesc,prima imbratisare,prima noapte de ras,prima betie,prima zi petrecuta doar voi,prima cazatura,primul prieten,prima rana,prima lacrima,primul zambet,prima cearta,prima despartire,primul secret si primele luni.As vrea sa fie acele povesti cu final fericit si desi am o varsta care tradeaza credibilitatea inca tin sa cred in ceea ce am enumerat mai sus.Nu se va distruge totul pentru ca prietenii nu stiu ce e aia distrugere.Cei mai buni prieteni,primii cei mai buni prieteni la care tii cel mai mult,cu ei ramai o viata.Poate nu exista asa ceva dar de ce sa nu cred?Vreau sa cred ca voi ajunge la 18 ani,la 28,la 38 avand langa mine aceeasi persoana.Nu ne leaga doar "anii" ne leaga atat de multe.Lucruri pe care nimeni nu le va mai face cu tine,lucruri pe care doar eu le-am putut face,totul se dovedeste in fapte si tu stii ca dintre prietenii tai sunt mai singura care ar muri pentru tine.Sunt singura care ar fi dispusa sa isi riste anii copilariei ca sa iti fie totul bine.Toate astea pentru ca am invatat sa te iubesc,sa te accept si sa te indragesc asa cum nici un prieten nu va sti sa o faca.Prietenia nu e ceva ce prinzi,nu e un sentiment nou,e un sentiment pe care l-ai simtit dintotdeauna pentru acea persoana.

Te iubesc si asta chiar nu poti sa mio iei.

Singura dorinta este sa te vad.Singurul gand este legat de momentul in care ma vei tine in brate si ma vei minti asa cum faci de-obicei ca totul va fi bine.Te voi crede si ma voi lasa purtate de val ca intotdeauna.

Dar asa a fost sa fie.Trecutul e trecut.Prezentul e prezent.Viitorul e nimic fara tine.

Frumos si adevarat

Acum ceva timp am vrut atat de mult sa bat o persoana incat era sa o fac.Dar cu timpul,am descoperit in aceea persoana prietena la care am sperat mereu.Tin sa cred ca este si una adevarata.Nu e genul care dupa doua vorbe sa zica gata,suntem cele mai bune prietene.Cred in ea si mai ales,o iubesc.

Este o bruneta inedita,genial de frumoasa,placuta si de-asemenea compania perfecta cand vrei sa razi.O vorba si deja esti pe jos.Totusi are si o problema,ma uraste privind porecla pe care mi-a puso.Invata sa ma tachineze,dar invat si eu.Sandulicaa >:D<.
Desi vorbim de putin timp inca nu am terminat toate subiectele pe care le putem discuta,nu ne ajunge tot timpul din lume ca sa vorbim tot ce vrem.Si-ar da seama in orice clipa ce am.M-ar trage de limba ore intregi ca sa afle si mai ales,ar sapa in creierasul ei ca sa imi dea un sfat,pe care l-as asculta cu cea mai mare placere,pentru ca ea este perfecta.Merita sa incerci totul pentru ea?Merita.Merita sa chiulesti,merita sa fugi,merita sa te certi cu orice persoana,merita sa ramai repetent si inca altele.As putea sa vorbesc despre ea ore intregi,fara sa termin tot ce am de spus.Mereu merita sa spui ceva frumos despre ea.Am atatea prostii pe blogul asta [evitand anumite parti] dar nimic despre o persoana ca ea.
Ea este,Maria.Te iubesc copil >:D<